Definitii ale unor termeni importanti, de care cei care vor sa obtina fonduri europene trebuie sa tina cont

Mai ales în ultimii ani, de când bancile au început sa acorde cu greutate credite IMM-urilor, multi antreprenori s-au orientat catre fondurile europene. Nici acestea nu sunt usor de obtinut, dar în cazul în care reusesti ai marele avantaj de a nu mai înapoia banii primiti.
In proiectele cu finantare europeana fiecare detaliu conteaza, iar uneori modul în care întelegi anumiti termeni poate face diferenta între un proiect aprobat si unul respins, sau mai grav, între un proiect încheiat cu bine si unul la finalul caruia ti se cere sa rambursezi toti banii primiti.
In continuare vom încerca sa prezentam pe scurt câtiva termeni pe care ar trebui sa îi cititi cu mare atentie înainte de a începe se lucrati la un proiect prin care solicitati fonduri europene nerambursabile.

Întreprindere
Orice entitate angajata într-o activitate economica, indiferent de forma juridica de constituire.

Întreprinderi mici (inclusiv microîntreprinderi) si mijlocii (IMM-uri)
Întreprinderi care îndeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
– au un numar mediu anual de salariati mai mic de 250;
– realizeaza o cifra de afaceri anuala neta de pâna la 50 milioane de euro, echivalent în lei, sau detin active totale care nu depasesc echivalentul în lei a 43 milioane de euro, conform ultimei situatii financiare aprobate.
(Vezi Legea nr. 346/2004 cu completarile si modificarile uterioare)

Microîntreprinderi
Întreprinderi care au pâna la 9 salariati si realizeaza o cifra de afaceri anuala neta sau detin active totale de pâna la 2 milioane euro;

Cifra de afaceri
Cifra de afaceri anuala neta este stabilita prin calcularea veniturilor pe care întreprinderea le realizeaza în cursul unui an din vânzari si servicii, dupa deducerea reducerilor comerciale si a taxei pe valoarea adaugata, precum si a altor taxe indirecte.

Numar mediu de salariati
Numarul mediu de salariati acopera personalul permanent, cel cu jumatate de norma si cel temporar si include: salariatii, persoanele care lucreaza pentru întreprindere (fiind subordonate ei si care sunt considerate ca angajati, prin legislatia nationala), proprietarii-administratori, parteneri angajati în activitatile obisnuite ale întreprinderii si care beneficiaza de avantaje financiare din partea întreprinderii.
Ucenicii sau elevii si studentii implicati în programe de instruire profesionala, având contracte de ucenicie sau de instruire profesionala, precum si salariatii care se afla în concediu de maternitate sau parental nu sunt inclusi în numarul de angajati.
Calculul numarului mediu de salariati se va face în conformitate cu Art. 5 din Legea 346/2004, cu modificarile si completarile ulterioare (click aici pentru detalii).

Active totale
Activele totale se refera la valoarea bunurilor unei întreprinderi: active imobilizate (imobilizari necorporale, corporale si financiare) + active circulante (stocuri, productia în curs de executare, creante si alte valori în curs de valorificare) + cheltuieli în avans.

Profit din exploatare
Diferenta dintre veniturile si cheltuielile din exploatare.
Veniturile din exploatare cuprind:
– venituri din vânzarea de produse si marfuri, executari de lucrari si prestari de servicii;
– venituri din variatia stocurilor, reprezentând variatia în plus (crestere) sau în minus (reducere) dintre – valoarea la cost de productie efectiv a stocurilor de produse si productie în curs de la sfârsitul perioadei si valoarea stocurilor initiale ale produselor si productiei în curs, neluând în calcul ajustarile pentru depreciere reflectate;
– venituri din productia de imobilizari, reprezentând costul lucrarilor si cheltuielilor efectuate de entitate pentru ea însasi, care se înregistreaza ca active imobilizate corporale si necorporale
– venituri din subventii de exploatare, reprezentând subventiile pentru acoperirea diferentelor de pret si pentru acoperirea pierderilor, precum si alte subventii de care beneficiaza entitatea;
– alte venituri din exploatarea curenta, cuprinzând veniturile din creante recuperate si alte venituri din exploatare.
Cheltuielile din exploatare cuprind:
– cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile; costul de achizitie al obiectelor de inventar consumate;
– costul de achizitie al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor; contravaloarea energiei si apei consumate; valoarea animalelor si pasarilor; costul marfurilor vândute si al ambalajelor;
– cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti, redevente, locatii de gestiune si chirii; prime de asigurare; studii si cercetari; cheltuieli cu alte servicii executate de terti (colaboratori); comisioane si onorarii; cheltuieli de protocol, reclama si publicitate; transportul de bunuri si personal; deplasari, detasari si transferari; cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii, servicii bancare si altele;
– cheltuieli cu personalul (salariile, asigurarile si protectia sociala si alte cheltuieli cu personalul, suportate de entitate);
– alte cheltuieli de exploatare (pierderi din creante si debitori diversi; despagubiri, amenzi si penalitati; donatii si alte cheltuieli similare; cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital etc.);
(Vezi Ordinul Ministrului finantelor publice nr. 3055/29.10.2009, publicat în MO nr. 766 din 10/11/2009)

Investitie initiala
a)  Investitie în active corporale si/sau necorporale referitoare la înfiintarea unei noi unitati, la extinderea unei unitati existente, la diversificarea productiei unei unitati prin realizarea de produse noi, suplimentare sau la o schimbare fundamentala a procesului global de productie a unei unitati existente
b)  Achizitionarea unor active, în corelatie directa cu un amplasament de productie, în cazul în care amplasamentul respectiv este închis sau ar fi fost închis în conditiile în care nu ar fi fost cumparat, iar activele au fost achizitionate de catre un investitor independent.

Cheltuieli eligibile
Cheltuielile realizate de catre un beneficiar, aferente proiectelor finantate în cadrul programelor operationale, care pot fi finantate atât din instrumente structurale, cât si din bugetul de stat si/sau contributia proprie a beneficiarului, conform reglementarilor legale comunitare si nationale în vigoare. Categoriile de cheltuieli eligibile sunt detaliate pentru fiecare prioritate de investitii în parte în cadrul ordinelor de cheltuieli ne-eligibile.

Cheltuieli neeligibile
Cheltuieli inerente realizarii proiectelor finantate din instrumentele structurale în cadrul programelor operationale, care nu pot fi finantate din instrumentele structurale, conform reglementarilor comunitare si nationale

Co-finantare privata
Orice contributie la finantarea cheltuielilor eligibile, alta decât co-finantarea publica, aferenta proiectelor finantate în cadrul programelor operationale.

Multi antreprenori care au accesat fonduri europene în trecut au trecut cu usurinta peste semnificatia acestor termeni considerand ca îi cunosc prea bine. Atentie, uneori micile detalii sunt esentiale si sunt cele care te pot conduce spre succes !

Nota: este posibil ca în viitor sa apara completari privind semnificatia si interpretarea acestor termeni. Va recomandam sa cititi cu atentie “Ghidul Solicitantului” aferent programului pe care doriti sa aplicati.

Solutii pentru managerii firmelor romanesti care incearca sa faca fata concurentei firmelor straine

Se pare că anul 2015 aduce o crestere a volumului investitiilor străine în România. Conform datelor Oficiului National al Registrului Comertului, la 30 iunie 2015 numărul total al societătilor cu participare străină la capital era de 201.689, în crestere cu 3,14% fată de semestrul I al anului 2014, iar potrivit datelor Bancii Nationale a României volumul investitiilor străine directe (ISD) în primele 5 luni ale acestui an a fost în crestere cu aproximativ 18% fată de aceeasi perioadă a anului precedent, însumând 1.231 de milioane de euro.

Investitiile străine directe reprezintă un element important al dezvoltării economce a unei tări si a functionării acesteia pe principiile economiei de piată, mai ales în cazul tărilor în tranzitie si integrării acestora în economia mondială, cum este si cazul României. Acestea crează locuri de muncă, permit transferul de tehnologie, contribuie la implementarea tehnologiilor avansate si a noilor standarde de calitate, aduc know-how, si stimuleaza comertul. Avantajele cresterii volumului investitiilor străine sunt evidente pentru marea majoritate a locuitori a unei tări de tipul României, dar in acelasi timp pot fi un pericol pentru întreprinzătorii autohtoni.
Cu totii ne aducem aminte de România a anilor ’95, când toate orasele erau impânzite de sute de mici magazine alimentare si boutique-uri cu haine. Azi peste 80% din aceste mici afaceri au fost inlocuite de supermarket-uri, hypermarket-uri si de marile lanturi de magazine care s-au instalat in mall-uri. Firmele străine au investit în România si au adus un mod mai civilizat de a face comert, iar competitia dintre firmele românesti de comert si distributie si cele străine a fost în mod evident câstigată de cele străine. Restructurarea comertului a condus si la o restructurare a activitătilor de productie, mai ales în domeniul industriei alimentare. Marile retele comerciale incheie contracte doar cu marii producători, iar micile carmangerii, fabrici de lapte sau brutării si-au pierdut piata de desfacere odată cu disparitia micilor magazine.
Bătălia între companiile străine si cele firmele cu capital românesc nu s-a dat numai pentru acapararea pietei de desfacere ci si pe piata muncii. Nemultumiti de lipsa posibilitătilor de a progresa în cariera din marea majoritate a micilor firme românesti multi oameni capabili au ales să lucreze pentru multinationalele care operează in Romania sau sa plece la lucru în străinătate.

Este evident ca o firma mică nu se poate “lupta” cu marile companii deoarece fondurile sunt limitate si posibilitatile de a achizitiona rapid tehnologii de ultimă generatie si de face mega-campanii de promovare a produselor si a serviciilor sunt si ele limitate. De aceea pentru firmele mici solutia o reprezintă adaptarea la schimbările pietei si restructurarea activitătii in functie de conditiile din momentul respectiv. Sansele de a câstiga atunci când incerci să vinzi pe aceeasi piată produse sau servicii similare cu ale marilor companii străine sunt minime. Si totusi, concret, care sunt solutiile pentru a putea rezista in aceste conditii?
Inafară de solutiile clasice de reinvestire integrală a profitului in noi tehnologii si de crestere a bugetului alocat pentru activităti de marketing solutiile sunt:

Replierea pe anumite nise – trebui să te orientezi catre noi produse sau servicii, care din cauza caracterului lor de nisă nu sunt atractive pentru marile companii. Regula “80 cu 20”, care se aplică in multe domenii, spune că 20% din gama de produse ale unei firme aduce 80% din venituri. Managerii marilor companii stiu acest lucru si de aceea ei se concentrează pe produsele ce au rulaje mari si care implicit le aduc si profituri bunicele. Intr-o afacere mică, în principiu, trebuie să te multumesti cu venituri mai mici, dar care pot aduce prosperitate atât actionarilor firmei cât si angajatilor ei.

Furnizarea de produse si servicii pentru companiile străine – în anumite cazuri companiile străine care intră pe piată pot deveni parteneri si nu adversari. Cu cât o companie este mai mare cu atât apar mai multe probleme de control al costurilor, si de aceea multe multinationale preferă să-si extrernalizeze anumite servicii. Pe lângă faptul că externalizează servicii multe dintre aceste firme achizitionează materii prime si semifabricate de la furnizori locali. De aceea intrarea pe piata a unei companii străine poate reprezenta pentru multe firme mici autohtone o oportunitate.

Inovarea – multe din din marile afaceri existente în lume s-au lansat ca mici afaceri inovative. De exemplu Bill Gates a pornit afacerea într-un garaj dezvoltând un soft inovativ pentru acea vreme. Studentii Larry Page si Sergy Brin, de la Universitatea Stanford, care se gândeau să facă un motor de cautare au ajuns miliardari punând în aplicare principiul indexarii paginilor web în functie de referinte, ceea ce la vremea respectivă părea aproape imposibil de realizat. In 1995 Jeff Bezos a fondat o librarie online pentru care îsi făcuse un stoc de carti într-un garaj, si a livrat din garajul său prima carte expediată pe baza unei comenzi prin computer. Asa s-a născut Amazon, astăzi cel mai mare magazin online din lume. La fel de inovativ a fost si Mark Zuckerberg care a creat reteaua de socializare Facebook.
Datorita felului în care se derulează afacerile în lume la ora actuală inovarea reprezintă probabil singura solutie pentru ca o afacere mică să devină în doar câtiva ani o afacere cu adevărat mare.

Instruirea personalului – atunci când angajează personal primul pas pe care il fac companiile străine este să instruiască personalul nou angajat. In functie de profilul de activitate perioada de instruire dureaza de la o săptămâna la cateva luni. In firmele românesti instruirea personalului nou angajat durează 1-2 zile, sau în unele cazuri doar câteva ore !
Pe o piată competitivă o firma nu poate supravietui dacă nu dispune de un manager si personal de conducere care are cunostinte solide de management, marketing si planificare financiară si dacă personalul productiv nu are calificarea necesara. Epoca când afacerile se făceau “după ureche” a apus demult.

Succes !

ANAF a publicat Codul fiscal actualizat 2015

ANAF a publicat pe pagina sa de internet noua varianta a Codului fiscal, cu actualizarile valabile anul acesta, ce vor intra in vigoare la 1 iunie 2015. Documentul include modificarile aduse la Legea nr. 571/2003 prin OUG nr. 6/2015, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 250 din 14 aprilie 2015 .

Cea mai importanta modificare este probabil reducerea TVA la 9% la alimente. Aceasta masura se incadreaza în “Strategia fiscal bugetara pentru perioada 2014-2016”.

De la 1 iunie 2015 se va aplica TVA de 9% asupra urmatoarelor livrari de bunuri si prestari de servicii:
• alimente,
• inclusiv bauturi, cu exceptia bauturilor alcoolice, destinate consumului uman si animal,
• animale si pasari vii din specii domestice,
• seminte, plante si ingrediente utilizate in prepararea alimentelor,
• produse utilizate pentru a completa sau inlocui alimentele,
• serviciilor de restaurant si de catering, cu exceptia bauturilor alcoolice.

Nota: la ora actuala TVA de 9% se aplica doar la produsele de paine si de panificatie

Noua varianta a codului fiscal va influenta activitatea celor care au mici afaceri (P.F., I.I., I.F.) caci exista prevederi referitoare la tratamentul fiscal al categoriilor de venituri din activitati independente impozabile in Romania obtinute de persoane fizice rezidente intr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European.

Art. 116^2
(1) Veniturile din activitati independente care sunt obtinute din Romania de o persoana fizica rezidenta intr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European, stat cu care Romania are incheiata o conventie de evitare a dublei impuneri si care prezinta un certificat de rezidenta fiscala, se vor impune cu cota si/sau in conditiile prevazute de conventia aplicabila.

(2) Persoana fizica rezidenta intr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European, stat cu care Romania are incheiata o conventie de evitare a dublei impuneri care obtine venituri din activitati independente in conditiile prevazute la alin. (1), poate opta pentru regularizarea impozitului platit conform alin. (1) prin declararea si plata impozitului pe venit pentru venitul impozabil aferent acestor venituri, conform regulilor stabilite in titlul III. Impozitul retinut la sursa potrivit alin. (1) constituie plata anticipata in contul impozitului pe venit si se scade din impozitul pe venit datorat.

(3) Pentru a beneficia de prevederile aplicabile rezidentilor romani constituie plata anticipata in contul impozitului pe venit si se scade din impozitul pe venit datorat si impozitul retinut la sursa conform prevederilor art. 116 in conditiile in care persoana fizica rezidenta intr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European, stat cu care Romania are incheiata o conventie pentru evitarea dublei impuneri, prezinta certificatul de rezidenta fiscala ulterior realizarii venitului.

(4) Veniturile din activitati independente obtinute din Romania de o persoana fizica rezidenta intr-un stat al Uniunii Europene sau a Spatiului Economic European, stat cu care Romania nu are incheiata o conventie de evitare a dublei impuneri, se impun conform prevederilor art. 116. Daca persoana fizica prevazuta in prezentul alineat este rezidenta a unui stat al Uniunii Europene sau a Spatiului Economic European cu care este incheiat un instrument juridic in baza caruia sa se realizeze schimbul de informatii, aceasta persoana poate opta pentru regularizarea impozitului platit conform art. 116 prin declararea si plata impozitului pe venit pentru venitul impozabil aferent acestor venituri, conform regulilor stabilite in titlul III. Impozitul retinut la sursa potrivit art. 116 constituie plata anticipata in contul impozitului pe venit.”

De asemenea, OUG nr. 6/2015 prevede si cateva noutati referitoare la persoanele care obtin venituri din chirii, la transferul proprietatilor imobiliare si la tratamentul fiscal al veniturilor din dobânzi obtinute din România de persoane juridice rezidente într-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European.

Pentru a consulta codul fiscal actualizat click aici

Contributii sociale în 2015. Obligatiile catre stat la CAS, Somaj si Sanatate

Bugetul asigurarilor sociale a fost aprobat prin Legea nr. 187/2014, publicata în Monitorul Oficial nr. 961 din 30 decembrie. În 2015 cotele contributiilor sociale se vor pastra la aceeasi valoare cu cele din ultima parte a anului 2014.

Potrivit legii in 2015 vom plati:

Pentru pensii
• 26,3% pentru conditii normale de munca, din care 10,5% pentru contributia individuala si 15,8% pentru contributia datorata de angajator;
• 31,3% pentru conditii deosebite de munca, din care 10,5% pentru contributia individuala si 20,8% pentru contributia datorata de angajator;
• 36,3% pentru conditii speciale de munca si pentru alte conditii de munca, din care 10,5% pentru contributia individuala si 25,8% pentru contributia datorata de angajator.

Pentru somaj
• 0,5% – contributia datorata de angajatori;
• 0,5% – contributia individuala.
• Angajatorii mai datoreaza o contributie de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, diferentiata în functie de clasa de risc, cuprinsa între 0,15% – 0,85% si o contributie de 0,25% pentru la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale.

CASS
• 5,2% pentru cota datorata de angajatori, prevazuta la art. 258 din Legea nr.95/2006;
• 10,7% pentru cota datorata de persoanele prevazute la art.259 alin.(6) din Legea nr.95/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.
• 5,5% pentru celelalte categorii de persoane care au obligatia platii contributiei direct sau cu plata din alte surse.
• Contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate este de 0,85%.

A crescut salariul mediu utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale. Legea bugetului asigurărilor sociale concepută pentru 2015 majorează cu peste 100 de lei câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Fonduri nerambursabile pentru finantarea turismului 2014 – 2020

Uniunea Europeană depune eforturi pentru a sprijini acele sectoare economice care prin dezvoltare crează noi locuri de muncă. Turismul este situat pe locul 3 in UE din punct de vedere al impactului asupra creșterii economice, ocupării forței de muncă și dezvoltării sociale.
In mod evident pentru ca turismul să functioneze este nevoie de o multime de firme care să ofere servicii turistice: agenții de turism, tour-operatori, agenții de publicitate, transportatori, hoteluri, restaurante și bineinteles e nevoie de o multime de oameni in acest sector, de la cameriste, chelneri, barmani, bucătari pană la manageri. Potrivit Eurostat numărul total de angajati in sectorul turismului, in tările membre, este de cca. 17 millioane persoane.
De aceea Comisia Europeană acordă în mod constant o atentie deosebită dezvoltării unor noi instrumente care să contribuie la creșterea competitivității in sectorul turismului european.
Prin programul multianual 2014-2020 UE pune la dispozitia celor interesati o serie de linii de finantare care isi propun să contribuie la dezvoltarea turismului. Pentru a usura accesul celor interesati la aceste programe Comisia Europeană a lansat “Ghidul finantărilor europene pentru sectorul turismului“.
Ghidul poate fi accesat pe site-ul Comisiei Europene la adresa:
http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/tourism/index_en.htm

Acest ghid se concentrează pe cele mai importante programe ale UE pentru sectorul de turism, răspunzand unor intrebări cat se poate de concrete, cum ar fi:

• Care sunt tipurile de acțiuni legate de turism eligibile pentru finanțare ?
• Care este nivelul de finanțare ?
• Cine poate aplica și cum poate aplica?

Pentru a nu crea confuzie ghidul oferă informatii doar despre ceea ce este indispensabil să știm pentru a obține un sprijin financiar. De accea nu au fost incluse informatii cu caracter general, ca de exemplu directivele si regulamentele europene, alocari bugetare pe programe, etc.

Cum se utilizează ghidul
Pasul 1: Identificarea programelor relevante și a instrumentelor financiare
Programele cele mai relevante pentru fiecare pot fi identificate datorită tabelului rezumat de la sfârșitul ghidului. Acest tabel indică cine poate aplica pentru ce.
Pasul 2: Identificarea de cereri de propuneri / licitații / aplicații
Cererile de propuneri / licitațiile / aplicațiile pot fi găsite utilizand hyperlink-uri și informațiile din secțiunea „5. Cum se aplică și când”.
Pasul 3: Obtinerea informatiilor specifice de apelului (call for proposal)
Fiecare apel vine cu un pachet complet de informații (un „Ghid”) cu privire la pregătirea și redactarea efectiva a proiectului.
Pasul 4: Găsirea partenerilor atunci când este util sau necesar
In cazul unor programe, mai ales a celor trans-europene sau transfrontaliere este necesară incheierea unor parteneriate cu organizatii din alte state membre. Pe pagina de promovare a unui apel potențialii parteneri pot posta oferta sau cererea.
Pasul 5: Trimiterea propunerii / ofertei la timp
In aceasta sectiune se găsesc informatii detaliate despre termenele limită si modalitatile de trimitere a proiectului.

Bafta !

Criza ii amenintă in continuare pe intreprinzatorii romani

Eurostat a publicat joi 14 August 2014 date privind evoluția PIB în țările UE. Datele pentru România arată o scădere a PIB de 0,2% în trimestrul I 2014 comparativ cu trimestrul IV 2013, în condițiile în care la seria de date precedente era estimată o creștere de 0,2%. Economia României a scăzut și în trimestrul II 2014 comparativ cu trimestrul I 2014, înregistrând astfel două trimestre consecutive de scădere, conform datelor revizuite, ceea ce înseamnă recesiune tehnică.
Creșterea economică din trimestrul IV 2013, comparativ cu trimestrul anterior, a fost revizuită de la 1,4% la 1,2%, cea din trimestrul III 2014 — de la 1,6% la 1,5%, iar creșterea economică din trimestrul II 2013 — de la 0,7% la 1,3%.

Cu toate acestea politicienii romani cred că tinta de creștere economică de 2,8% pentru anul 2014 va fi atinsă. Ministrul delegat pentru buget ia in considerare evolutia economică din anul trecut, care a încheiat cu o creștere economică de 3,5%, si faptul că potrivit datelor pe care le detine avem o creștere de 2,4% pe brut și de 2,6% ajustat, la primul semestru, crestere care este sensibil mai mare decât cea de anul trecut. Produsul intern brut în trimestrul II din 2014 a fost, în termeni reali, mai mic cu 1% comparativ cu trimestrul anterior (date ajustate sezonier) însă față de trimestrul similar din anul trecut economia românească a consemnat o creștere de 1,4% (serie ajustată sezonier), potrivit INS.
Potrivit datelor furnizate de Ministrul delegat pentru buget anul acesta agricultura are o contribuție negativă, în timp ce anul trecut a avut o contribuție pozitivă la creșterea PIB, dar in schimb consumul are acum o contribuție pozitivă, după ce anul trecut a fost stagnant. De asemenea, producția industrială și exporturile au contribuții pozitive.
Oficialii romani cred că este foarte posibilă o accelerare a ritmului de creștere economică în a doua jumătate a anului 2014.

Cu toate că autoritatile sunt optimiste informatiile publicate de Eurostat ii ingrijorează pe multi intreprinzători. Desi aproape toti economiştii susţin că sectorul IMM-urilor este cel mai important din economia românească şi totodată singurul sector care poate aduce relansarea economică, întreprinzătorii fiind cheia relansării economice, in ultimul an guvernul nu a venit cu un pachet de măsuri care să conducă la îmbunătăţirea mediului întreprinzătorilor. Scăderea economică din ultimele 2 trimestre va anula probabil beneficiile pe care le va aduce mult promisa măsură de reducere a fiscalităţii pe forţa de muncă.

Ca urmare intreprinzătorii ar trebui să fie foarte atenti la creditele pe care le-au contractat in ultima vreme sau intentionează să le contracteze. Suntem departe de perioada in care economia “duduia” iar usoara crestere a consumului intern din ultima vreme poate dispărea oricand !
Este evident că actuala contractie a economiei este nesemnificativă in raport cu ceea ce s-a in perioada 2008-2012, dar totusi informatiile publicate de Eurostat ar trebui să ne readucă “cu picioarele pe pămant” si să ne facă să intelegem că informatiile vehiculate prin presă privind pozitia fruntasa a Romaniei in UE in ceea ce priveste cresterea economică sunt putin exagerate.

Așa că fiti prudenti in tot ceea ce faceti. “Criza” nu se lasă invinsă usor !

Promovarea cursurilor

Atunci când organizezi cursuri de formare profesională, training-uri si seminarii partea cea mai dificilă este să atragi participantii la cursuri. Nu e deloc simplu căci concurenta in acest domeniu este destul de mare. De exemplu, dacă faci o cautare pe Google folosind cuvântul “cursuri” vei constata că motorul de căutare iti oferă 4.960.000 de rezultate. E foarte adevărat că nu toate rezultatele căutarii se referă la oferte de instruire, unele dintre acestea fiind articole in care se vorbeste despre educatie iar altele despre cursul valutar. Dacă vom exclude 95% din rezultatele căutării ca fiind irelevante tot vor rămâne 248.000 de rezultate care se referă la cursuri de calificare si formare profesionala sau cursuri de instruire neacreditate. Nu e deloc simplu să faci informatiile referitoare la cursul tău să ajungă la publicul tintă. 

Si totusi care sunt solutiile ?

Prima solutie este să apelezi la publicitatea plătită pe alte site-uri sau portaluri. Marea problemă este să găsesti site-ul potrivit pe care să iti faci reclamă. Trebuie să găsesti unul care e vizitat de persoane interesate de cursurile pe care le organizezi. De exemplu, dacă iti faci reclamă pentru un curs de contabilitate pe un portal dedicat amenjarilor interioare, chiar dacă acesta are un trafic mare este posibil ca impactul afisarii banerului tău sa fie extrem de mic. In plus, dacă nu organizezi cursuri online trebuie să te gandesti să alegi un site cu trafic ridicat din localitatea in care organizezi cursul. Arunci banii “pe fereastră” dacă iti promovezi cursurile pe un site vizitat in principal de bucuresteni dacă tu organizezi cursul la o distanta de peste 150 km de Bucuresti. Ar trebui să fie un curs cu caracter unic in Romania pentru ca cei interesati să se deplaseze la o astfel de distantă.
Cand vorbim de publicitate plătită nu trebuie să uităm de publicitatea prin intermediul motorului de cautare Google. Aceasta este extrem de eficientă dacă este făcută de profesionisti in “AdWords” dar are si un dezavantaj: este cam scumpă si efectele ei incetează in clipa in care ti-ai consumat bugetul de publicitate.

A doua si cea mai convenabila solutie o reprezintă insă publicitatea gratuită. Aceasta se poate face pe site-uri cu anunturi sau pe portaluri specializate. O solutie extrem de convenabilă pentru toti aceia care organizează cursuri o reprezintă portalul www.e-calificare.ro. Portalul educational e-Calificare.ro isi propune să ofere tuturor formatorilor sansa de a-si promova gratuit cursurile. Mai mult decat atat portalul oferă sansa unei “duble promovări” deoarece pe langă inscrierea cursurilor, portalul are si un ”catalog al formatorilor” in care fiecare firmă sau institutie care organizează cursuri isi poate prezenta activitatea desfăsurată si punctele tari.
Inscrierea cursurilor pe portalul e-Calificare.ro are si avantajul promovării cursului in regiunea in care se desfasoară. Informatiile sunt structurate pe judete si localitati, ceea ce oferă posibilitatea potentialilor cursanti să găsească cursurile din zona in care locuiesc.
Un avantaj deosebit il reprezintă si faptul că cei care doresc să participe la un curs isi pot face inscrierea online prin intermediul portalului. Aceasta functie este disponibilă gratuit formatorilor care optează pentru aceasta facilitate.

Nu ratati ocazia promovării gratuite a cursurilor dvs. prin intermediul portalului e-Calificare.ro

Recomandari privind Managementul Resurselor Umane pentru managerii companiilor mijlocii si mici

Managerul oricarei companii stie foarte bine că fără oameni de calitate nu au nicio sansă să isi atingă obiectivele. Din păcate aproape intotdeauna intr-o firmă există numeroase “probleme urgente” si managementul personalului rămane pe ultimul loc, dar sub nici o formă acest aspect nu trebuie neglijat.
In cazul companiilor mari problema personalului este rezolvată in cadrul unor departamente speciale, cu atributii de recrutare, angajare, instruire, salarizare si premiere a personalului. In astfel de departamente sunt angajate persoane instruite si specializate pentru a derula activităti de genul celor anterior enumerate si care in plus cunosc foarte bine legislatia muncii. In firmele mijlocii sau mici de obicei nu există astfel de departamente, motiv pentru care toate aceste atributii ii revin managerului firmei sau eventual unui număr restrans de persoane care se ocupă de managementul firmei. Pentru acestia vom incerca să punctăm cateva aspecte importante legate de managmentul resurselor umane (MRU).

Managementul strategic al resurselor umane trebuie integrat în planurile manageriale şi in luările de decizii ale conducerii organizaţiei.
De obicei managerii se concentrează asupra strategiilor de vanzare sau a celor de dezvoltare de noi produse dar acestea nu pot pot fi puse in aplicare dacă nu există angajatii capabili să pună in aplicare ceea ce au decis managerii. De exemplu, dacă o companie vrea să se impună pe piaţă prin calitatea produselor, ea trebuie să investigheze din timp dacă sub raport uman acest lucru este sau nu posibil şi numai după aceea să ia decizia respectivă.

Planificarea resurselor umane trebuie să fie un proces continuu şi sistematic.
Planificarea RU trebuie privită ca un proces de analiză pe baza căreia este posibilă anticiparea necesităţilor viitoare de personal şi elaborarea programelor de recrutare, selecţie, instruire şi reducere / disponibilizare a personalului.
Planificarea RU dintr-o organizaţie trebuie să aibă in vedere:

• asigurarea cu numărul necesar de personal;
• asigurarea cu forţa de muncă potrivită (cunoştinţe, deprinderi şi experienţa cerută de posturile respective de muncă);
• plasarea angajaţilor pe posturi de muncă adecvate;
• asigurarea unei stabilităţi optime a personalului;
• stabilirea unor costuri de personal adecvate.

Planificarea resurselor umane trebuie să se bazeze pe analiza posturilor de muncă.
Pentru fiecare post de muncă dintr-o organizaţie trebuie făcută o analiză a activitătilor de muncă in vederea identificării elementelor componente specifice, adică:

• îndatoririle angajatului pe post;
• responsabilităţile faţă de produsele / serviciile ce intră in sfera sa de activitate;
• rezultatele aşteptate;
• sarcinile majore;
• relaţiile postului de muncă cu altele din ierarhia organizaţională.

In cazul firmele mijlocii, pentru a eficientiza procesul de analiza extrem de importanta este clasificarea şi gruparea posturilor în familii de posturi.
Uneori aceste analize scot in evidentă erori in modul in care activitătile au fost gandite pană la momentul analizei si conduc la reproiectarea muncii.
Analiza muncii stă la baza fisei postului si atunci cand se fac angajări este absolut obligatorie pentru a elabora corect asa zisul “job description”.

Selectarea candidatilor se va face numai dupa un amanuntit proces de analiza a cunostintelor, aptitudinilor, deprinderilor si personalitatii acestora.
Selectia si recrutarea personalului nu este simplă si tocmai de aceea există companii specializate in astfel de activităti care lucrează cu “armate” de psihologi si specialisti in resurse umane. Managerul unei companii mijlocii sau mici care trebuie să se ocupe de acesta problemă nu va putea acoperi intreaga plajă de aspecte analizate de profesionistii in domeniu, dar ar trebui totusi să incerce să se concentreze măcar asupra următoarelor laturi ale cadidatilor:

• Cunostintele – ele pot fi definite ca fiind o ,,colecţie de fapte şi informaţii relaţionate cu privire la un domeniu particular. Sunt achiziţionate prin educaţie formală sau programe de instruire speciale, sau acumulate prin experienţă. Acestea pot fi de mai multe tipuri, ca de exemplu: cunostinte de afaceri si management, conostinte tehnice legate de productie, cunostinte de inginerie si tehnologie, cunostinte stiintifice, cunostinte artistice, etc.
• Deprinderile – sunt definite ca moduri de acţiune. Acestea sunt rezultatul multor ore de exersare si sunt un rezultat al contactului cu practica. Deprinderile pot fi clasificate in deprinderi  tehnice (în general cele care se relaţionează cu munca) şi nontehnice (deprinderile de negociere, de comunicare sau deprinderile de soluţionare a conflictelor etc.).
• Aptitudinile – sunt însuşirile psihice şi fizice relativ stabile care-i permit omului să efectueze cu succes anumite forme de activitate. Acestea sunt divizate în trei categorii de: aptitudini cognitive, fizice şi perceptual – motrice.
• Personalitatea. Psihologii implicaţi în domeniul muncii consideră că intre comportamentele legate de muncă şi personalitate există o relaţie care nu poate fi neglijată. De aceea ei acordă o atentie deosebită personalitatii candidatului. Managerii implicati in procesul de selectie si recrutare a personalului vor trebui să se concentreze asupra următoarelor laturi ale personalitătii: conştiinciozitate, agreabilitate, extraversie, stabilitate emoţională, deschidere spre noi experienţe.
• Calităţile personale. In anumite cazuri sunt necesare anumite calitati personale care ies din sfera obisnuitului (ex: daca intr-o firma e nevoie de un analist, teoretic ar exista multe persoane instruite, capabile sa faca analize conform unor algoritmi dati, dar putini sunt aceia care au aceasta calitate “in sange” si sunt capabili de rezultate extraordinare).

Nu uitati: succesul întreprinderii, gradul ei de competitivitate depinde în mare măsură de calitatea şi motivarea angajaţilor săi.

Rolul antreprenorilor in societate, si cum sta Romania la acest capitol

Termenii de “antreprenoriat” si “antreprenor” au devenit din ce în ce mai utilizati în întreaga lume deoarece antreprenoriatul tinde să fie asociat cu dezvoltarea economică și bunăstarea unei natiuni.
Activitatea antreprenorilor are un impact puternic asupra lumii deoarece, chiar dacă nu ei sunt cei care inventează lucruri noi, pană la urmă ei sunt cei care fac ca lucrurile să se miste si lumea să progreseze. Ei sunt cei care introduc noi tehnologii, promovează noi produse, stimulează descoperirea de noi resurse si mobilizează capitalul. In plus antreprenorii sunt cei care asigură un loc de muncă pentru cea mai mare parte a populatiei globului.

Transformarea economiei mondiale dintr-una gestionată” intr-una „antreprenorială” a avut loc între mijlocul anilor 1970 şi începutul anilor 1990 şi a devenit evidentă printr-o schimbare în structura industriei, principala pondere a activităţii economice trecănd de la marile întreprinderi către entităţi mai mici, în special către întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri).
In literatura cu caracter economic există numeroase informatii cu privire la legătura dintre antreprenoriat şi creşterea economică. Marea majoritate a specialistilor abordează legătura dintre antreprenoriat si dezvoltarea unei economii intr-un mod simplist, ca de exemplu numărul de start-up-uri, ponderea forţei de muncă angajata de IMM-uri in totalul fortei de muncă ocupate sau estimări ale cifrei de afaceri a IMM-urilor dintr-o anumită ramură industrială sau din PIB. Mult mai interesante insă sunt analizele făcute de Global Entrepreneurship Monitor (GEM), care inglobează un volum important de informatii pe baza cărora s-a incercat identificarea unor legături concrete dintre activitatea antreprenorială şi creşterea economică.
Datele colectate de GEM sunt folosite pentru realizarea unui set de indicatori care să măsoare: legătura dintre activitatea antreprenorială si atitudinile și aspirațiile indivizilor, existenta unor elemente care contribuie la dezvoltarea antreprenoriatului (resurse financiare pentru IMM-uri, politicile guvernamentale, fiscalitate, programe guvernamentale de sprijinire a afacerilor, educație și formare antreprenorială, sprijin pentru accesul firmelor la activitati de R & D, infrastructura de afaceri precum si norme culturale și sociale) si impactul activitatii IMM-urilor asupra economiei.

Ultimul studiu publicat de GEM, aferent datelor culese in 2013, s-a bazat pe date culese din zone ce reprezintă 75% din populatia globului si 90% din PIB-ul mondial. Acest studiu, ca si cele din anii precedenti, a evidentiat incă odată stransa legatură dintre antreprenoriat si mersul economiei. Mai mult decat atat, studiul a arătat că inclusiv în țările în curs de dezvoltare antreprenoriatul are un rol important in economie, chiar dacă 80 % din activitătile economice sunt desfăsurate prin intermediul unor întreprinderi neînregistrate (afaceri “la negru”).
Raportul GEM arată că nivelul naţional al activităţii antreprenoriale are o asociere statistică semnificativă cu nivelul creşterii economice. Datele GEM arată de asemenea că nu există ţări cu nivele ridicate al spiritului antreprenorial şi nivele scăzute de creştere economică. Unde există multi antreprenori există si bunăstare.

Desi am putea spune că antreprenorii reprezintă forta care pune lumea in miscare, in loc să fie sprijiniti, in foarte multe tări ei intampină obstacole la demararea afacerii. Mai ales cand sunt la inceput de drum acestia au parte de provocări deosebite pe care alte categorii de oameni nu le intalnesc in carieră. Romanii si inchipuie că ceva se intamplă doar in Romania dar dacă citim putin prin presa internatională aflăm că probleme există in foarte multe tări, cele mai mari intampinandu-le antreprenorii din tările in care economia de piata nu are o traditie indelungată (ex: centru si estul Europei, Asia). Uneori chiar si intreprinzătorii din SUA sau din tările din nordul Europei sunt nemultumiti de problemele pe care le intampină in faza de start-up.
Pentru ca nivelul de bunăstare al tuturor să crească ar trebui ca antrepenorii să nu mai fie “jumuliti” ci sprijiniti. Oamenii poltici văd insă lucrurile cu totul altfel !
Si pentru a vă da seama cat de important ar fi ca si in Romania oamenii politici să sprijine antreprenoriatul vă prezentam o statistică făcută de cei de la GEM referitoare la ponderea numărului de antreprenori la o mie de locuitori. Datele iau in considerare doar antreprenorii care au reusit să se mentină ca antreprenori pe o perioada de minimum 42 de luni.

După cum se poate observa din grafic incepand cu anul 2010 Romania a luat-o cu ceva inaintea Frantei dar incă suntem departe de tări ca Olanda, Statele Unite sau Norvegia. Dacă cineva se multumeste doar să aprecieze că la finalul lui 2013 suntem inainte Frantei, uitănd că suntem in spatele tuturor celorlalte tări dezvoltate, ar trebui să se gandească la faptul că economia francezilor este in crestere si că probabil la finalul anului 2014 va trece iar inaintea noastră.

V.T.

Principalele masuri de sprijinire a mediului de afaceri in perioada 2014 – 2020

Atat Uniunea Europeana cat si Guvernul Romaniei afirmă că sprijinirea IMM-urilor este o prioritate. In UE se doreste asigurarea unui mediu favorabil investiţiilor, înfiinţarii de noi companii si dezvoltarii celor existe. Pe aceasta cale se speră că se vor crea noi locuri de muncă şi se va genera valoare adăugată.
Ca si pana acum si in perioada 2014 – 2020 atat UE cat si Guvernul Romaniei vor aloca fonduri semnificative pentru implementarea programelor de finantare nerambursabila dedicate firmelor mici si mijlocii. In anii următori programele de finantare nerambursabilă vor fi orientate către următoarele arii tematice:

• cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare. Se vor acorda finantari pentru susținerea inovării în cadrul întreprinderilor, precum și prin consolidarea capacităților pentru excelență în cercetare și inovare.
• tehnologia informației și comunicațiilor. Acţiunile vor fi orientate către creşterea capacităţii întreprinderilor să dispună de servicii TIC, precum şi încurajarea acestora să utilizeze astfel de servicii.
• competitivitatea IMM‐urilor, a sectorului agricol și a sectorului de pescuit și acvacultura. Eforturile vor fi orientate către sprijinirea investițiilor în spiritul antreprenorial, în exploatarea comercială a noilor idei și a rezultatelor cercetării, prin furnizarea de servicii de consiliere în domeniul afacerilor, precum și sprijinirea dezvoltării instrumentelor online. Intervențiile pentru îmbunătățirea competitivității sectorului agricol vor ajuta la asigurarea unei producții alimentare viabile în UE și vor contribui la crearea și păstrarea locurilor de muncă.

 In perioada 2007 – 2013 principalul punct de atractie pentru oamenii de afaceri l-a reprezentat Programul Operaţional Sectorial “Creşterea Competitivităţii Economice”, program cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională, deoarece prin acesta firmele au putut acesa fonduri care se adresau unei game largi de probleme pe care firmele trebuie să si le rezolve. Dintre liniile de finantare disponibile prin POS CCE interesante pentru managerii de companii au fost: DMI 1.1 – Investiţii productive şi pregătirea pentru competiţia pe piaţă a întreprinderilor, în special a IMM, DMI 1.3. – Dezvoltarea durabilă a antreprenoriatului, DMI 2.1. – Cercetare-dezvoltare în parteneriat între universităţi/institute de cercetare-dezvoltare şi întreprinderi, DMI 2.2 – Investiţii în infrastructura de CDI şi dezvoltarea capacităţii administrative, DMI 2.3 – Accesul întreprinderilor la activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare, DMI 3.1 – Susţinerea utilizării TIC, DMI 3.3 – Dezvoltarea e-economiei, DMI 4.1 – Energie eficientă şi durabilă, DMI 4.2 – Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi.
Cea mai mare concurentă s-a inregistrat pe programele/operatiunile “Sprijin financiar de pana la 1.065.000 lei acordat pentru investitii pentru intreprinderile mici si mijlocii”si ”Sprijin financiar cu valoare cuprinsa intre 1.075.001 – 6.450.000 lei acordat pentru investitii pentru intreprinderile mici si mijlocii”, acestea fiind programele prin care firmele puteau să-si achizitioneze echipamente si să isi construiască sau modernizeze spatiile de productie. Din păcate fondurile allocate pentru aceste 2 operatiuni au fost insuficiente, cu mult sub nevoile firmelor romanesti !

Guvernul Romaniei trebuie să finalizeze pană in luna aprilie 2014 Acordul de Parteneriat 2014 – 2020 si sa il transmită Comisiei Europene. Acum toată lumea speră că actualii guvernanti au invătat cate ceva din greselile trecutului si că vor repartiza fonduri mult mai mari pentru finantarea achizitiei de echipamente si construirii/modernizării spatiilor de productie.